Cine este Zmeus ?

Stimate doamne, domnisoare si domnite, reprezentate ale sexului frumos (si de cele mai multe ori slab) va informez pe aceasta cale ca suferiti activ sau pasiv, de o afectiune neurologico-afectiva grava, asa-numitul Sindrom Zmeus sau a Zmeusului Inchipuit. Daca pana in prezent nu ati avut manifestari neplacute este pentru ca nu v-ati dat seama. Fac apel, in consecinta, la memoriile dumneavoastra afective, cu precadere, unde intr-un colt bine pazit, inconjurat de o lumina orbitoare si acompaniat de un cor celest, urcat vesnic pe piedestalul din ventricolul drept se afla EL.

Cine este EL?

EL nu este un simplu muritor. Este acea fiinta aflata mereu la conjunctia dintre Luna si Soare, Uman si Divin, Failibilitate si Infailibilitate, care in trecut v-a cauzat tulburari cardiace si cognitive adica v-a tras clapa sau in prezent se joaca cu sentimentele dvs. Un astfel de EL exista pentru fiecare dintre locatarele planetei Venus, pastrat cu pretuire in cutiuta craniana, la sectiunea “drame si dramolete, in direct si-n reluare”. El Intruchipeaza marea tragedie feminina si de fapt motivul pentru care vrei sa te simti o Joanna d’Arc a inimilor frante, o eroina pe altarul dragostei neimplinite, deci, o victima a propriilor aberatii.zmeus 2

EL pare sa fie mereu ultimul subiect valoros din specia sa, este de o inteligenta si sensibilitate rar intalnite, are in mod logic mereu dreptate iar fiecare gest, gand, cuvant si miscare de spranceana sunt atent gandite si menite sa transmita un mesaj profund de umanitate si inteligenta dar deseori ele un transmit nimic.

EL pare ca este invaluit intr-o aura de legenda, de la firul de par care sta sui pe cap, dintele stramb care iese in evidenta cand rade, degetul mic de la piciorul drept, pana la cum inghite si cum sta pe ganduri desi de cele mai multe ori nu se gandeste la nimic. Si fiecare particula din pielea lui este perfecta ca intr-un pictorial photoshopat masiv si pana si ploverul ala, care e jumate sintetic, se aseaza atat de bine incat starneste privirea sclipitoare si zambetul tamp pe fata femeii aflata in plin delir sentimental.

Si vrei sa imparti cu el fiecare raza de soare si particula de ciment, guma de mestecat si fibra din cearsaf, firul de iarba si celula, fotonii, electronii si neutronii extistentei tale efemere. El este nobil in cuget si simtire, de o inteligenta ascunsa, pentru ca de cele mai multe ori este inexistenta. El iti ghiceste gandurile de fiecare data, iti prinde megahertzi din zbor, astfel incat nu exista niciun argument logic pe suprafata Pamantului, care sa contrazica faptul ca EL este sufletul tau pereche.

Cine este EL de fapt…

EL este de fapt Costel/Gheorghe/Vasile/Ion de la scara C, un om obisnuit care n-a facut fapte de vitejie la viata lui, la fel ca si tine, habar n-are ce-i cu el pe Pamantul asta si pe care l-ai miluit cu o serie de atribute supraomenesti. Si cand se gandeste asa mult si intens ca un erou civilizator, nu se gandeste cum sa salveze omenirea si nici macar la tine, se gandeste ce sa manace la pranz, ce program artistic are in weekendul viitor si eventual cum sa mai combine domnitele naive si idealiste.

EL este de fapt baiatul ala care ti-a zambit frumos intr-o dimineata de vara cu miros de tei cand te duceai la biblioteca si cand in mod epifanic ii cadea pe fata o prima raza de soare. EL este marea ta iubire din liceu,  baiatul care ti-a zambit in autobuz sau in tramvai, vecinul pe care l-ai descoperit dupa 10 ani, colegul de facultate pe care nu prea l-ai bagat in seama, fostul coleg de serviciu, prietenul prietenei tale, viitorul tau iubit, fostul tau prieten.

EL nu este decat imaginea care iti ruleaza in mod repetitiv pe retina, pe care ti-ai mesterit-o cu migala si iscusinta din propriul aluat, astfel incat n-ai mai avut timp sa-l cunosti. El este suma asteptarilor, iluziilor si confuziilor tale survenite ca urmare a expunerii indelungate la filme americane cu happy end, analizei profunde  a conversatiilor de pe mess, utilizarea obsesiva a facebook-ului ca instrument de urmarire  sau a  dezbaterilor cu prietenele pe fond alcoolic.

EL nu este.

Anunțuri

Alice in UltraLand

Pe strada Marilor Sperante Desarte, colt cu Deznadejdea, in crangul Gandurilor Tenebroase, la numarul 27, este casa mea. E inconjurata de o padure deasa de povesti neterminate pe dealul mic si singuratic, incalzit in fiecare zi de soarele puternic.Noaptea, Luminita de la Capatul Tunelului o vegheza, vesnic palpaind si gata sa se stinga.166757_10200642637692247_1668675969_n

Cutia de scrisori din fata casei e doar o alta capcana a timpului iar gardutul firav din lemn, cu vopseaua alba imaculat si scorojita isi scoate coltii de sarma ghimpata ori de cate ori este nevoie. Sprijinita de gard, o bicicleta ruginita isi trage sufletul batran. I-au mai ramas doar un pompon roz si jumulit, cosul din fata, clopotelul mereu strident si placuta din spate care atarna de un colt, strigand cu toata forta: “Bike me!”

In gradina, pamantul e umed si batatorit de atatea stari si dispozitii, gravat cu pietricele fine, ca niste pistrui epifanici bine slefuiti. Un Cupidon decapitat cu aripile gaurite, isi cauta arcul printre fire de iarba gigantice, atat de verzi si de taioase, clevetitoare si rautacioase. Ultima papadie se iroseste in vazduh,  luand cu fiecare particula zburatoare cate o furnica dornica sa emigreze. Buburezele infometate, maniaco-depresive, isi fac proviziile de Xanax.

Copacul din gradina, cu venele imbatranite, a rodit anul asta sentimente colorate, dar se acopera acum treptat de o pulbere fina aurie si intra prematur in hibernare. Braduti pitici si zeflemitori se inteapa mereu reciproc in competitia acerba pentru inima Ciupercii Magice din coltul gradinii.

Usa de la intrare se impune intre zidurile mancate pana la jumate, cu manerul sau de argint, lucrat milimetric de mesterii priceputi in destine si iluzii. La intrare, covorul rosu din piele intoarsa imi face gura punga ori de cate ori il privesc, atat de static, perfect si rigid. Pe hol, dantele de nisip se impletesc cu valurile spumoase.

In stanga e bucataria. In lumina difuza, pe bucata mea de gresie, stau scrise povesti de amor fara tilc. In raftul de sus doua briose umflate in pene – una cu vanilie si alta cu ciocolata-  se cearta pe subiecte de nimic si sunt mereu gata sa divorteze. Ceasul de pe perete gazduieste de ceva timp un cuc hypster, care iese mereu la fix sa-si etaleze ochelarii, sa arunce flapsuri si sa mixeze sentimente, “fara numar”. Din aragaz a mai ramas doar butonul rosu si o tava goala iar din masa a ramas doar un picior natang.

Asezata inconfortabil pe bucata mea de gresie rece, ma spijin de ramasitele unui zid de piatra calcaroasa si poroasa, ca o piatra Ponce, tepoasa si gata sa se sfarame in orice moment. Mananc in mod obsesiv dintr-un borcan gigantic cu magiun de prune, a carui greutate o sustin pe genunchi. E sec si inecacios, acru si exhaustiv. La un metru de mine zace intr-o mocirla, aruncat din fuga, un coif de Cosanzeana  grabita, cu voalul roz si marginea pufoasa .

In livingul aproape gol, canapelele rosii marca IKEA, inghit mereu oameni si valori. Un pick-up singuratic, uitat pe parchet, ademeneste discuri cu atingeri tandre.

In dormitor, un verde crud si un mov profund fac dragoste in patul incomod si obosit de atata primavara. Din noptiere au inflorit lotusi carnivori, fosforescenti si parfumati iar stelele au intregit baldachinul nuptial.

In baie, Iona a dat la pace cu balena lui, mica sirena s-a pierdut in jacuzzi printre baloane de sapun iar pestisorul de aur s-a aclimatizat in closet, asteptand vreun prost care sa traga apa. Chiuveta, dintr-o marmura fina jumatate alba si jumatate neagra, se umple de culori cremoase si nebune, care curg necontenit prin robinetul aurit, semn ca l-am uitat din nou deschis.

In turnul de fildes, Cosanzeana, plecata la shopping, si-a lasat de straja patriei doar coada atarnand la geam in speranta ca va trece Sburatorul sa-i lase un offlline.

Pe veranda dau la copca doi eschimosi; nu stiu daca sunt asa de veseli mereu sau pur si simplu au inghetat cu un ranjet larg pe buze. Pe o policioara uscata de lemn, trei muscate tupeiste, cu voci stridente si fara prea multi dinti, “musca de fund” trecatorii atat de umani .

Cararea pavata cu bune intentii si conturata de flori nemuritoare si ierburi inspirate, se face vazuta foarte rar, mai ales decand este in conflict deschis cu Iesirea. Pe poarta mica si inca proaspat alba ies rand pe rand, oameni, sentimente, culori, cuvinte, sunete si vise.

Kids with Guns

Iubim fara make-up, fara tocuri si fixativul de par, iubim raw si rough, iubim cu prea mult aer in plamani, iubim cu kilograme in minus, iubim fara granite, iubim portocaliu si proaspat, iubim pentru ca altfel ne uscam. Iubim cu sau fara masti de fata, iubim astre, iubim la cumparaturi sau la un vin cu prietenii.

Iubim dimineata pierduti printre cearsafuri, iubim tarziu in noapte cand nu putem dormi, iubim printre exercitiile de aerobic, iubim mancand ciocolata, iubim cand ne facem unghiile frez, iubim cand gatim. Iubim cand coboram scarile, iubim la serviciu si acasa, iubim cand nu stim ce-i cu noi pe lumea asta, iubim cand ne facem planuri de viitor si iubim cand plecam.Rafael Minkkinen

Iubim carand valizele grele in dimineti taioase, iubim pierduti printre prea multe suflete, prea multe voci, cateva sentimente blocate la etajul magic in liftul care nu exista, in mirosul de tei, cu gandul la primavara de acasa si plapuma de la bunica. Iubim la mijlocul distantei dintre noi, iubim pana ajungem la capatul rabdarilor, iubim cuibariti in farul de la capatul lumii, ne iubim depanand saruturi si culegandu-ne roua gandurilor de pe pilelea fina. Iubim cu stele in ochi in nopti lungi pe un varf de munte, iubim printre margarete, iubim gradinarind eternitati pe un petic de tarana plantat cu rosii. Iubim cu bucceaua in carouri pe drumuri toride, ne scriem istoria un post-it, destramam catifele in dimineti de vara, iubim privind norii de sus.

Iubim pe sosele, autostrazi si in aeroporturi, iubim cu picioarele in ocean, iubim in soare,  pe bordura din parcarea fast food-ului vestic fumand o ultima tigara, iubim cu castile in urechi pe strazile metropolelor insorite, iubim in Fnac la raionul de discuri, iubim cu prea multi prieteni, iubim citind pe pamantul rece la umbra unui stejar singuratic, iubim in metrou, in tren, in masina in autobuz si in avion. Iubim sorbind un cappuccino, iubim mancand o paella, iubim pe insule exotice, iubim cu soare, nori si ploaie, iubim pierduti in palate vieneze, iubim mancand un croissant frantuzesc intr-o cafenea cocheta, iubim in traficul nebun, iubim printre limbi straine, iubim pe stradutele mici cu anticariate, iubim cand ne intoarcem.

Iubim regasindu-ne in necunoscut, iubim printre loviturile imbracate in zambete si indiferenta, iubim cu rani tacute, facute si primite, iubim prost, iubim prosti, iubim contratimp, iubim degeaba. Iubim sarutand straini, iubim inainte si dupa shot-urile de tequila, iubim barbosi, iubim pierzandu-ne in ceilalti. Iubim cu fiecare particula din piele, iubim in culori, cuvinte si sunete. Iubim finaluri.

 Iubim ochi, zambete, buze, pulovere, piele, clavicule, particule.

Iubim.

Sindromul Coccus Confuzus Interruptus | Cititi cu si mai multa atentie prospectul

NOTA : In limbajul popular Sindromul Cocosului Dezorientat

Prezentare

Sindromul Coccus Confuzus Interruptus  este o boala aflata in continua ascensiune, manifestata la nivel psihologic si emotional, care ataca in mod radical flacaii cool aflati in floarea varstei si a tineretii perpetue. Manifestarile specifice acestui sindrom se caracterizeaza prin: retard emotional – incapacitatea de exprimare afectiva- tulburari de comportament, pierderea meoriei de scurta duarata, egoism acut si indiferenta maxima. Flacaii afectati de sindromul occus Confuzus Interruptus  sunt dislexici sentimental .

Sindromul Coccus Confuzus Interruptus  este o boala a secolului nostru cu care segmentul feminin (neurologico-sentimentalo-afectiv normal) se confrunta de la iesirea din bloc, la serviciu, pe strada si in cel mai rau caz acasa, favorizata de incapacitatea de comunicare, frica de esec, incapacitatea de implicare, ocluzia sistemului de valori si alte astfel de mutatii genetice.

Simptomatologie

Sindromul Coccus Confuzus Interruptus este favorizat de o serie de alte afectiuni psihologico-angoaso-sentimentale de genul “Cocosareala acuta “ ,  Frustrita acuta sau Impresionismus Infantilis  si/sau de expunerea pacientului la afectiune si atentie feminina.

– Inversarea reflexelor normale, astfel incat accesele de afectiune sau atentie sunt interpretate ca semne ale prostiei

–  Modificari severe de comportament si de conduita – de la un comportament responsabil poate trece in mod spontan la un comportament de tipul  Je mén peste , fara un motiv concret.

–  Nonconformism stramb

–  Aroganta extrema

–  MOMELITA – principiul momelii aruncate la timpul potrivit, menit sa intinda pe sarma nervii feminini aflati in raza de actiune a flacaului confuz.

–  FLAPSITA – principiul flapsurilor menite sa dezorienteze adversarul

–  Grave tulburari psihice – un simptom consacrat si unic al acestei boli fiind Principiul puzzle-ului feminin. Astfel,  fiecare prezenta feminina din viata flacaului confuz are un rol binedeterminat de o activitate specifica planificata pe zile, luni si chiar ani. Aceasta schema lucrata cu cea mai mare finete ii asigura pacientului iluzia ordinii in dezordine si a echilibrului sentimental

–   Zgarcenie atroce atunci cand vine vorba de atentie si in special afectiune

–  Poligamie temperat continentala

–  TOPORITA – principiul datului cu bota in balta  sau cu mucii in fasole (atunci cand ti-e lumea mai draga).

–  Autosabotaj pe termen lung – de la capitolul ce-si face omul cu mana lui –  flacaul confuz isi asigura o tinerete de carton asortata cu sentimente de plastic .

Sindromul Coccus Confuzus Interruptus  este o boala contagioasa doar in randul segmentului cocosaresc, ce intinde la maxim nervii segmentului feminin(normal) Din cauza simptomului sau preponderent – adolescenta tarzie-  sindromul  Coccus Confuzus Interruptus  se mai numestre si boala copilului intarziat

In concluzie, pentru persoanele feminine mentionate la inceputul prospectului, sfatul medicilor, prietenilor, astrologilor, vecinilor, bunicilor, colegilor de serviciu si pana si a doctorului Andrei 9595 este “Feriti-va de Magarus”!

Sindromul Galinaceea Torticollis | Cititi cu atentie prospectul

NOTA: In limbajul popular “gaina lesinata”

Prezentare

Sindromnul Galinaceea Torticollis este o boala autoimuna manifestata nivel psihologic si sentimental, des intalnita in special la fiintele umane de sex feminin, slabe de inger, cu puternice  slabiciuni masculine, copilarii instabile, incapatanari acute si orgolii supraponderale. Manifestarile specifice acestui sindrom se caracterizeaza prin autosabotare, denaturare a realitatii, scaderea respectului de sine, rabdare dusa la extrem si alte astfel de mutatii genetice.

Sindromul Galinaceea Torticollis se manifesta fara sa tina cont de varsta, tara, continent, culoare a pielii sau religie (cu cateva mici exceptii) . In prezent se cunosc doar cateva remedii impotriva acestui sindrom si exista doar cateva cazuri de recuperare in proportie de 100 % prin exercitii extreme de vointa, noroc, izolare, plecare din tara, mutare in padure, schimbare de sex sau, in cazurile cele mai fericite, intalnirea cu Fat –Frumos.

Simptomatologie

Sindromul Galinaceea Torticollis este favorizat de o serie de alte afectiuni sentimentalo-psihologico-tembeloide de genul “Sindromnul Mama ranitilor”, “Sarmanul”  s.a sau de contactul si expunerea indelungata cu/la persoane incapabile de a se exprima emotionale.

–  Implicatii cardiace si respiratorii – accelerarea ritmului cardiac si a respiratiei pana la sufocare;

– Tulburari psihice – puternice halucinatii cu privire la fiinta masculina cu pricina.Sindromul cauzeaza stregerea tuturor aspectelor negative din memorie si exagerarea calitatilor de la nivelul de purice la cel de elefant, transformarea defectelor in calitati, argumentarea, intelegerea si iertarea conduitei imbecile a persoanei de sex masculin;

–  Tulburari de valori – se inverseaza ;

–  Modificari de comportament, astfel incat dintr-o persoana isteata si amuzanta puteti devenii o “gaina lesinata” cu trei cuvinte in lexic si un neuron retardat la fara frecventa;

– O invazie de fluturi descreierati in stomac si alte mii de stoluri si sticleti pe care victima ii prinde in fiecare secunda a fiecarei zile;

–  Imobilizare la pat cu ochii in tavan si creierii maioneza;

–   Scadere in greutate a respectului de sine;

–   Blocaj emotional si gestic;

–   Stare de prosteala acuta, amorteala a neuronilor, golire a creierului de idei;

–   Incapacitate de sintetizare si formulare a unor fraze coerente;

–  Exacerbarea analizei profunde si a tuturor celorlalte aspecte prezente in mediul domestic al individului cu pricina;

–   Exacerbarea calitatii de detectare a fostelor prezente feminine in spatiul domestic al individului;

–   De asemenea, sindromul cauzeaza o invazie de hormoni needucati si zeflemitori;

Indicatii terapeutice

Desi sindromul Galinaceea Torticollis cauzeaza leziuni grave la nivel cardiac si psihologic exista posibilitatea de recuperare. Tratametul pentru eradicarea acestui sindrom incepe cu indelungi dezintoxicari: Messenger ignore, Facebook unfriend, block updates, stergerea numarului de telefon si chiar masuri drastice precum taierea cablului de internet sau distrugerea rooter-ului, in cazurile mai grave. De asemenea, se recomanda parasirea domiciliului pe termen lung, party indelungat si a lot of dating.

Desi in cele mai multe cazuri sindromul Galinaceea Torticollis  este pasager, exista victime care au “tarait motanul” si pana la doi ani.

Coming up next:  Sindromul Coccus Confuzus Interruptus sau Sindromul Cocosului Dezorientat

„Atunci cand m-am inecat…”

Nu stii niciodata in ce zi si la ce ora urmeaza sa te ineci. Fiecare zi e doar alta zi in care pasesti pe tarmul ud si rece, gata sa intri in valuri si sa scarsnesti intre dinti nisipul timpului scurs in fiecare secunda a fiecarui minut. Intri in apa mereu pregatit, asa cum te-au invatat, mai intai pana la glezna apoi pana la genunchi. Pleci din inertie in directia spre care ai plecat si ieri ghidat mereu se insemnul  rosu care pluteste arogant  si iti indica limita peste  care un stii si un poti sa treci.

Marea te surprinde mereu, te invaluie si te ademeneste cu curentii ei calzi si reci, acolo unde vrea ea. Faci pasi mari si mergi convins catre o directie insorita, colorata si vesela. Te trezesti  invaluit de o apa spumoasa si adanca, intr-un Est cu prea multe asteptari goale, regasiri, cu prieteni  vechi, noi, existenti, inchipuiti sau modificati genetic,  cu  prea multe cuvinte, cu peretii albului tau interior, cu bucati de amagiri si franturi de iluzii .

Intr-o fractiune de secunda supraomenesca apa iti ajunge la barbie, intelegi ca  incepe un final dar nu poti sa te impaci cu idea ca este finalul tau. Stii ca nu mai ai cale de intoarcere si  incremesti cu un picior in groapa. Vartejul care te asteapta, iti atinge usor glezna si te lasa sa intelegi ca e pregatit pentru tine. Nu mai apuci sa te uiti in urma caci ultimul val te arunca in amalgamul de sunete, culori, cuvinte, sentimente, vise, iluzii, trairi, tradari, imagini si zile.Te zbati si iesi la suprafata catre o lume care un te vede de atatea valuri si un ai putere sa strigi. Cu ultimele forte reusesti sa vezi pentru utlima data largul marii si pentru prima data nermarginirea ei nu te mai sperie.

 Timpul se dilata impreuna cu fiecare por si celula din corp. Renunti sa te mai zbati sa iesi la suprafata. Mare te acopera cu toata imensitatea ei ca o patura pufoasa. Sunetul ei surd devine armonic incadrat de o liniste pe care nu ai auzit-o niciodata. Apa iti intra nesatula pe nari si pe gura, iti intra prin piele si in intreaga ta chimie fizica si metafizica. Incepi sa-i intelegi limbajul, inveti sa o asculti. Vrei sa te dizolvi in ea si ca intr-un puzzle sa dai drumul cautarilor fara rost, regretelor, iluziilor, aluziilor si confuziilor, viselor prost inramate, fetelor si sufletelor Kitsch-oase care ti-au imbatranit retina. Te pierzi in bratele eternitatii ei, in imponderabilitatea gandurilor si simturilor iar imensitatea ei iti ofera libertate. Aici nu mai simti nici valurile care iti taiau bucati din suflet, aici nu exista speranta pentru ca nu exista dezamgire, nu exista cuvinte, culori, ochi, zambete, piele, vise, dinti, tu, celelalte, eu.

E momentul unic in care te intalnesti cu tine insuti.

Cu Miorita la Psiholog

Daca v-ati intrebat vreodata de ce sunteti tristi, ingandurati si de ce nu pesimisti,  nu va nelinistiti, nu este vina voastra e doar a neamului.

Intr-un moment de profunda epifanie, marcat de  masa de pranz, am realizat ca trasatura de baza a poporului roman,  nu este nici ironia, nici eroismul, nici inspiratia poetica ci setea (de nestins) de tristete continua. Si daca pana in momentul de fata un suna nici un clopotel in cutia craniana si nu pica nicio fisa, ma simt obligata sa fiu mai explicita.Image

Atunci cand intr-o zi insorita, totul merge struna  si te surprinzi razand cu gura pana la urechi, intelepciunea populara ancestrala, carpato-danubiano-pontica iti trage doua palme si iti aminteste ca “nu faci a bine”; trage-ti trei scuipati in san si revizuieste-ti atitudinea, ca nu se stie ce osanda te asteapta dupa colt, oricum “Ce ti-e scris in frunte ti-e pus”. In cazul asta un te mai stresa sa ai aspiratii foarte inalte “soarta”decide totul (si de cele mai multe ori este tragica) plus de asta razvratirea este cu totul inutila, principiul de baza al existentei ignoranto-imbecila nu piere niciodata, deci tine minte “Capul plecat sabia un-l taie”(!!!)

Si daca te nenoroceste la psihic vreun sef nervos sau te-ai pricopsit cu vreun vecin  jerky, nu te stresa sa scapi de ei  pentru ca o sa le duci lipsa. Filosofia ancestrala ti-o spune verde-n fata “Rau cu rau, dar mai rau fara rau”. Asa ca, de ce sa te plictisesti de atata bine cand viata poate fi atat de tumultoasa, ca doar „Râsul e frate cu plânsul”  (Nota pentru mine: don’t give up!).

Ei si cand vine vorba de “visteria” personala, argintii mioritici sunt la mare adapost, caci “Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai”.  Mai mult decat atat,  seria ghinioanelor tale banesti va incepe dupa primul deget,  stim doar ca “Daca dai cuiva un deget iți ia toată mâna”. Si oricum ar fi, de ce sa te straduiesti sa faci fapte bune cand “Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!”

Si daca vrei un test rapid al prieteniilor tale (imaginare  sau nu) nu te chinui cu principii, valori sau alte avioane, filosofía ancestrala iti da un sfat extrem de practic, “Prietenul la bani se cunoaște”. Nu te teme, prietenii sunt oricum doar niste cunostinte direct proportionale cu influenta pe care o au in comunitate, “interesul poarta (mandru) fesul”. Mai mult decat atat nu cauta sa iti  faci multi prieteni, caci ruda lui Burebista s-a rugat intens sa-l “fereasca Dumnezeu de prieteni, caci de dusmani se fereste si singur”.Nu te stresa nici cu familia, “branza este peste tot pe bani” .

Ei si daca te pun “fortele intunericului” sa te apuci de iubit (fiinte umane) sa vezi tu cum filosofia mioritica e mai tare decat doctorul Andrei 9595. Daca nu stiai pana in prezent, relatia voastra este bazata  in totalitate pe o mare minciuna, caci “Adevărul se spune la despărțire”, asa ca un te mai obosi “Sa despici firul in 4” cand oricum fatalitatea sade linistita dupa colt, “De ce îți este frică, de aia nu scapi”. Nu te hazarda degeaba cu povesti despre Feti-Frumosi, alea au fost niste rataciri ale unor scriitori aflati in stare de ebrietate. Nu te stradui sa iti gasesti perechea, ca ti-o  faci cu mana ta: “Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară” si plus de asta “Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute”, mai ales daca n-ai nimerit-o din prima, caci “Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară”. Continuand sub dictonul mioritic “Dragoste cu pacoste”, te informez ca un trebuie sa depui prea mult efort pentru cel/cea de langa tine, nu este singurul/singura de pe planeta, stai linistit, te asigura intelepciunea populara ca “După tramvai și după femei /barbati să nu fugi niciodată”. Stimate doamne si domnisoare, va informez ca filosofia populara carpato-danubiano-pontica va uraste rau de tot si va considera “Un rau necesar”. Mai mult decat atat, le dezvaluie testosteronilor mioritici, un secret de nebanuit: “Femeia nebătută e ca moara neferecată”. Dar un va dezamagiti,  reteta barbatului perfect pentru dumneavoastra zace tot in filosofía populara. Daca erati confuze pana acum in alegerea criteriilor  barbatesti  este IMPETUOS NECESAR sa stiti ca “Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă si otel unde trebuie”.

La capitolul munca lucrurile nu sunt atat de tensionate. Conform pincipiului “Las-o bah ca merge-asea”, nu te  rupe in figuri, “Mulți văd, puțini cunosc”. Mai mult decat atat, “reteta marilor succese” , rezida din “pauzele lungi si dese”. Si apoi de ce atata stres si munca, legea compensatiei nu functioneaza pe taramul acesta magic, astfel ca “ Cine e harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i lenes si chiuleste are tot asa.” Daca totusi iti propui sa faci treaba, nu uita doua principii de baza: “Fă-te frate cu dracul până treci lacul” si-apoi “Cine-mparte, parte-și face”. Si uite-asa in tara noastra, ne propunem zilnic sa facem “ din cacat, bici” ( da de cele mai multe ori ramanem la nivelul 1 )

Daca ati experimentat macar o data in viata una dintre situatiile expuse in randurile de mai sus, inseamna ca sunteti roman. Daca apar manifestari neplacute, mutati-va in padure sau fugiti din tara!

The morning after….

E dimineata orbitor de alba in care m-am  trezit cu fata la perna, dar in mod epifanic  reusit  sa vad dincolo de ea si sa realizez ca nu mai am nevoie de papuci de casa.

Pe marginea patului vesnic ravasit de ganduri, am respirat aerul rece  si hranitor al unei zile profund impare.

M-am lafait cu o cafea amara si fierbinte, in care mi-am dilatat nervii recent culesi de pe sarma. Am infulecat o felie din viata cu aceeasi pofta cu care infulec o Digesta, am respirat adanc aerul taios de dimineata pe balconul folosit pe post de observator astronomic si mi-am privit indelung, fix in ochi, sentimentele ingropate in betonul din fata.

Mi-am proptit cesca in tovarasa balustrada, gandindu-ma la tovarasu’, am google-it astrele vazute si nevazute, am deschis ferestre si incuietori, am descifrat lumini, atingeri, zambete si ochi ..but things don’t look soo pretty from up here:  lumea e o mare de griuri nesatule, tu esti  doar altul,  iar eu sunt  o parte din fiecare zi.

Mi-am uns niste asteptari pe inca o felie mare (de paine neagra) si le-am infulecat pe nesimtite, am prajit o serie de rabdari si am asortat cafelei cateva gogosi umplute cu iluzii.

M-am pierdut in singura raza de soare cimentuita, mi-am incalzit pielea iernatica, gandurile tomnatice si sentimentele primavaratice cu gandul la visul noptii de vara pierduta. Am jumulit ipoteze, am descalcit nori, am slefuit teorii si am fumat  finaluri.

Mesteresc pe mai tarziu o tocanita de regrete si o varza de idei cu creier afumat, numai bine de stins in partea goala a paharului cu mesaje de “dincolo”.

Givers & Takers

Vine o vreme cand trebuie sa mananci toata imensitatea aia de alb cu gust amarui si sa o transformi  in apa. Sa cureti  griurile cu rece, sa ingheti  momentul , fibrele din pulover, zambetul  si ochii. Sa arunci discurile,  cele demachiante  si cele carnivore, sa-ti cumperi  perechea ta de papuci  de casa cu care sa urci toti muntii prin zapada  rece si nesatula.

Trebuie  sa-ti purifici  prin ardere continua intreaga genetica a ideilor, sa respiri  galben verzui, sa aduni toate detaliile  sticloase, acre si taioase  in cutia dulce si rosie ascunsa  intr-o poveste nespusa inca, in dulapul de jos.

Vine si minutul  in care trebuie sa renunti la fiecare fibra, la fiecare por, la culoare, la lumina, la tine. Si trebuie sa aduni marea ta in sticla cu mesajul ala scris cu CAPS,  cu destinatarul pierdut. E mesajul din Drafts, cel cu care mergi pe strada, cel care te asteapta de la serviciu, care un te lasa sa adormi si iti umple plamanii de mult prea mult aer.

Si trebuie  sa scoti si fumul  ala vanilat  dinauntrul sentimentelor si disperarilor  tale, sa arzi tacerile din piept, sa cureti praful de pe “viitor”, sa incepi cu verde, sa termini cu rosu, sa un te mai intorci.