Archive | Ianuarie 2010

Remember Ceausescu…

 

Daca va apuca nostalgia vreodata si va amintiti de noptile ceausiste la lumina lumanarilor si randurile de haine pe care le purtati ca sa nu inghetati in propriile case iarna, va invit pe la mine. La mine in cartier, nu a fost inca revolutie, Ceausescu si regimul sau restrictivo-exterminator se simte prin toate tevile caloriferului, in bezna de pe scara si apa rece care curge in loc de apa calda.

Ca sa fiu mai precisa, astazi la mine in cartier, mai exact pe strada Hanciuc a avut loc „ziua remember Ceausescu”: inca de dimineata s-a intrerupt curentul electric, intre timp s-a dus apa calda, mai pe dupamiaza s-a dus dreq si caldura iar apa rece facea a criza, taraind din robinete. Am incercat sa ma adaptez situatiei, am apucat sa fac o baie cu apa calduta la lumina lumanarilor, care m-a congelat. Am profitat de ultima farama de civilizatie ramasa in laptopisetul meu Gigel, cu speranta ca in maxim o ora va fi remediata problema curentului electric, ca doar suntem tara membra UE. Gigel a decedat in cele din urma dupa indelungi resuscitari:( .

Am ramas si far’ de Gigel, telefonul mai avea doar o suflare (deci nu il puteam utiliza pentru activitati de recreere) iar la vecinul nu puteam sa bat la usa pentru o farama de curent electric pentru ca nici el nu avea. Am stat vreo jumatate de ora intr-o liniste pe care nu am auzit-o de multa vreme si mi-am adus aminte de lampa lu’ bunica cu gaz pe care o pastrase cu sfintenie de pe vremea raposatului. Cum lampa e si ea raposata, mi-am aprins arsenalul de lumanari si m-am gandit ca singura solutie este sa plec de acasa (si ulterior din tara). Am sters-o intr-un loc in care exista curent electric si internet, cu speranta ca la intoarcere se vor rezolva problemele existentiale,  cu care ne confruntam cativa locatari din vreo 3 blocuri.

Dezamagirea mi-a fost mare cand pe scara, in loc de bec cineva pusese o lumanare de botez. Am ajuns acasa unde situatia era critica: fara curent electric, telefon, internet, apa calda, caldura si foarte putina apa rece. Singura speranta a fost gazul(pe care nu l-au intrerupt de data asta) asa ca ne-am adunat in bucatarie ca boschetarii, cu toate hanoracele si puloverele din sifonier pe noi facand haz de necaz. Ne-am retras apoi in Igu-uri, unde ne-a cam inghetat ranjetul pe buze. Mi-am pus un fular si gluga de la hanorac si m-am bagat in pat sub plapuma si vreo doua paturi. M-am gandit ca poate administratia municipala s-a gandit ori sa economiseasca pe timp de criza, ori sa ne conserve mai bine, ori sa ne pregateasca pentru unda magnetica din 2012 ori sa ne aminteasca faptul ca poate fi si mai rau.

Ma simteam ca intr-un  documentar despre comunismul romanesc, in fig, la lumina lumnarilor cu Europa Libera pe fundal… si cand incercam eu asa  sa retraiesc istoria, pac si curentul electric, fix cand ma obsnuisem cu traiul apropiat de limita existentei. Ca sa nu ne luam nasul la purtare, a venit doar curentul electric nu si celelalte. Asa ca citez din folclorul hazului de necaz comunist:   

                                     „Afara-i frig,  in casa-i frig

                                       Deschid fereastra larg si strig,

                                      Iti multumesc iubit partid ca m-ai calit!!!!!” 

Anunțuri